Există situații în viață când ai nevoie să știi dacă inima îți funcționează corect. Fie că vorbim despre o stare de amețeală continuă, de o senzație de leșin sau de stări de confuzie, e bine să știi ce ai de făcut.

Ritmul cardiac sau pulsul este dat de numărul bătăilor inimii într-un minut. Acestea variază în funcție de mai mulți factori:

• vârstă
• stare de sănătate
• medicație
• alimentație
• activitatea zilinică
• stări de anxietate

Oscilații ritmului cardiac pot varia și din cauza unei probleme de natură medicală precum anemia, problemele glandei tiroide sau chiar din cauza unei infecții apărute în organism.

Dacă sesizezi fluctuații mari ale pulsului atunci trebuie să știi că ele sunt semnele pentru degradarea stării de sănătate. Este foarte important să știi cum se măsoară corect pulsul pentru a acționa din timp:

Care este ritmul cardiac ideal, în funcție de vârstă:

• 20 de ani: 100-170 bătăi/minut
• 30 de ani: 95-162 bătăi/minut
• 35 de ani: 93-157 bătăi/minut
• 40 de ani: 90-153 bătăi/minut
• 45 de ani: 88-149 bătăi/minut
• 50 de ani: 85-145 bătăi/minut
• 55 de ani: 83-140 bătăi/minut
• 60 de ani: 80-136 bătăi/minut
• 65 de ani: 78-132 bătăi/minut
• 70 de ani: 75-128 bătăi/minut

Dacă pulsul este constant peste 100 sau sub 60 de bătăi pe minut și te confrunți cu stările enumerate mai sus, atunci trebuie să te prezinți de urgență la medic pentru un control amănunțit.

Pulsul maxim nu trebuie să fie mai mare de 220 de bătăi pe minut minus vârsta pe care o ai.

Cum se măsoară corect pulsul

Zonele cele mai indicate pentru măsurarea pulsului sunt: încheietura mâinilor, interiorul cotului sau partea laterală a gâtului.

Este important de menționat că înainte de a măsura pulsul trebuie să stai liniștit cel puțin 5-10 minute. Ai nevoie de un ceas cu cronometru pentru acest proces. Buricele degetelor sunt cele care te ajută să măsori corect pulsul. Trebuie să numeri bătăile inimii timp de 60 de secunde.

Care sunt afecțiunile ce duc la oscilații ale pulsului

Ritmul cardiac scăzut poate fi dat de tensiunea arterială scăzută, amețeală, leșin, respirație sacadată, mâini și picioare reci, durere în piept. O altă cauză frecventă pentru scăderea pulsului este degenerarea țesutului de la nivelul inimii, ca urmare a îmbătrânirii.

Alte posibile afecțiuni sunt: hipotiroidismul, apneea, deshidratarea severă, alergiile, infecțiile din corp sau medicamentele.

Pulsul crescut este în schimb dat de alt tip de factori precum: febra, anemia, anxietatea, sedentarismul, consumul în exces de cafea sau energizante.

Citește și: Care e diferența dintre atacul de cord și stopul cardiac. Dr. Oana Simion, medic cardiolog, ne explică