Care e diferența dintre atacul de cord și stopul cardiac. Dr. Oana Simion, medic cardiolog, ne explică.

stetoscop
Photo by Karolina Grabowska from Pexels

De multe ori, oamenii nu-și pot da seama care este diferența dintre atacul de cord și stopul cardiac. Dr. Oana Simion, medic primar cardiologie, ne explică cele două afecțiuni, dar și care sunt riscurile în fața Covid-19 a celor care suferă de boli cardiace.

Care este diferența între stopul cardiac și atacul de cord?

Deși în accepțiunea largă cei doi termeni se suprapun, există o diferență majoră între aceste entități. Stopul cardiac reprezintă oprirea cardiacă, iar atacul de cord se referă la infarctul miocardic acut, adică atunci când una dintre arterele care asigură irigația mușchiului inimii este obstruată complet sau aproape complet. De multe ori, stopul cardiac este cauzat de infarctul miocardic. În primele 24h de la debutul unui infarct miocardic acut riscul instalării unui stop cardiorespirator este ridicat. La un procent semnificativ dintre cazuri, stopul cardiorespirator este prima manifestare a bolii cardiace. Din această cauză apare și confuzia între termeni.

Cum îți dai seama că cineva suferă un stop cardiac?

O persoană în stop cardiac se află în stare de inconștiență, nu răspunde la stimuli, nu mai respiră, nu i se mai percepe pulsul, iar tensiunea arterială este nemăsurabilă. Stopul cardiorespirator este urgența urgențelor. În acest caz se apelează numărul de urgență 112 și măsurile de resuscitare, reprezentate de compresiunile toracice, trebuie instituite imediat. Fiecare minut contează!

Care sunt cauzele unei astfel de boli?

Stopul cardiorespirator este rezultatul unei tulburări de ritm majore: fibrilație ventriculară, tahicardie ventriculară sau asistola. La adulți este cauzat în principal de o boală cardiacă, în special de boala coronariană. Alte cauze ale stopului cardiac includ șocul circulator cauzat de boli non-cardiace (în special tromboembolismul pulmonar, hemoragia gastrointestinală, traumatisme), insuficiență respiratorie și tulburările metabolice.

”În ultimii ani, asistăm la o creștere semnificativă în rândul tinerilor a patologiei cardiovasculare întâlnite în mod clasic la populația vârstnică”

Care sunt cele mai frecvente boli cardiovasculare la tineri?

În cazul tinerilor, eram obișnuiți să considerăm cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare ca fiind reprezentate de malformațiile congenitale cardiace. Însă, în ultimii ani, asistăm la o creștere semnificativă în rândul tinerilor a patologiei cardiovasculare întâlnite în mod clasic la populația vârstnică, cum ar fi: hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, sindromul metabolic și boala coronariană ischemică, cu toate consecințele lor nefaste. Acest lucru este cauzat în principal de stilul de viață nesănătos cu o dietă bogată în grăsimi saturate, asocierea frecventă a obezității, a sedentarismului și a fumatului.

Față de acum 20 ani există educație a oamenilor privind prevenția?

Dr. Oana Simion, medic cardiolog

Lucrurile evoluează într-o direcția pozitivă, mulți oameni sunt din ce în mai preocupați de adoptarea unui stil de viață mai sănătos, dar încă mai sunt pași de făcut. Informarea din surse îndoielnice și percepția greșită despre cauzele ce duc la apariția bolilor cardiovasculare, pot întârzia adoptarea măsurilor de prevenție, cu efecte potențial fatale. Măsurile de prevenție trebuie implementate cât mai devreme, atât de către populația generală prin adoptarea unui stil de viață sănătos cât și individualizat în cazul persoanelor cu risc cardiovascular moderat, înalt și la cei cu boala cardiovasculară deja instalată. Consider importantă promovarea unei diete sărace în grăsimi saturate, cu multe fructe, legume, cereale integrale și pește, menținerea unei greutăți corporale normale (IMC sub 25kg/m2), efectuarea de activitate fizică aerobică constantă (150 de minute/săptămână), întreruperea fumatului, menținerea unei tensiuni arteriale sub 140/90mmHg și a nivelului de colesterol în acord cu gradul de risc cardiovascular.

”Afecțiunile cardiovasculare sunt întâlnite frecvent la pacienții cu COVID-19 și acești pacienți sunt la risc înalt de morbiditate și mortalitate”

Există, așa cum se spune, o legătură între bolile de inimă și coronavirus? Poate fi fatal COVID-19 în aceste cazuri?

Afecțiunile cardiovasculare sunt întâlnite frecvent la pacienții cu COVID-19 și acești pacienți sunt la risc înalt de morbiditate și mortalitate. Nu se cunoaște cu precizie dacă prezența afecțiunilor cardiovasculare reprezintă un risc independent sau dacă acest lucru este mediat de alți factori. Leziunea miocardică este prezentă la multe dintre cazurile critice și prezintă două tipare: disfuncție miocardică acută la prezentare și leziune miocardică ce apare o dată cu creșterea severității bolii COVID-19. Deși inițial au fost suspicionate anumite clase de medicamente antihipertensive ca fiind responsabile pentru forme mai severe de COVID-19, această supoziție a fost clar infirmată. Astfel, nu recomand sub nicio formă întreruperea medicației antihipertensive. Orice modificare a schemei de tratament se va face doar după consultarea unui medic cardiolog.

Citește și: Anexita, boala denumită greșit „răceala la ovare”: tot ce trebuie să știi

Sanatate

albire dinți

Albirea dentară acasă vs. albirea dentară în cabinetul stomatologic

Albirea dentară este o procedură din ce în ce mai cerută în cabinetele stomatologice. Cum s-a ajuns aici? Oamenii sunt [...]

Dieta si nutritie

alimentație

Ce alimentație ți se potrivește în funcție de vârstă

Suntem diferiți, acest lucru este clar, iar fiecare dintre noi are anumite nevoi pentru a se simți împlinit și fericit. [...]

Dieta si nutritie

dietă

Dieta intermitent fasting: schimbările prin care va trece organismul tău

Postul intermitent este unul dintre cele mai populare tipuri de planuri alimentare în cazul în care vrei să slăbești. De [...]