Sindromul Boreout sau ce înseamnă să fii bolnav de plictiseală

plictiseală
Imagine de Andrea Piacquadio via Pexels

Dacă nu ai o activitate și te plictisești destul de mult atunci se poate spune că te poți îmbolnăvi de sindromul Boreout. Cei afectați de sindromul Boreout au impresia că sunt extrem de ocupați.

Dacă de obicei fiecare dintre noi era obișnuit cu activități care mai de care mai solicitante, se pare că anul acesta a schimbat normalitatea și rutina și totul este la un nivel mult mai lent.

Pandemia a adus cu ea munca de acasă, un volum de muncă redus, statul pe canapea și uitatul la filme în loc de ieșirile cu prietenii, toate acestea măresc orele de recreere, de reflectare, de timp liber, ceea ce pentru mulți nu este tocmai bine, spun specialiștii.

În timp ce unii ajung să primească diagnosticul de Burnout, adică să muncească până la extenuare, trebuie să ne uităm și la extrema cealaltă pentru că și plictiseala te poate îmbolnăvi. Sindromul Boreout este fratele cel mic al Burnout-ului.

Burnout vs. Boreout

Sindromul Burnout se instalează în urma stresului continuu și a suprasolicitării la locul de muncă. Factorii care declanșează afecțiunea și simptomele diferă de la un individ la altul. Comun este doar sentimentul de extenuare fizică și cel al unui gol sufletesc, scrie digi24.

Sindromul Boreout. Termenul a fost menționat pentru prima oară în 2007. Peter Werder și Philippe Rothlin, ambii consilieri pe probleme economice, sunt cei care l-au creat și definit. Potrivit lor, Boreout ar fi compus din trei elemente: lipsa solicitării la locul de muncă, dezinteresul și plictiseala.

„Cine nu este solicitat și stimulat permanent la serviciu, începe să se plictisească. Cine se plictisește constant, începe să-și piardă interesul față de meserie”, scriu autorii Werder și Rothlin.

Cum îți dai seama că suferi de Boreout?

Werder și Rothlin propun, în cartea lor, o serie de întrebări în scopul autotestării. „Dacă ați răspuns afirmativ la mai mult de 4 întrebări, suferiți de Boreout sau sunteți pe cale s-o faceți”, spun autorii. Iată și întrebările:

  • Rezolvați și probleme personale în timpul serviciului?
  • Vă simțiți slab solicitat sau plictisit?
  • Vă prefaceți că munciți când, de fapt, nu aveți nimic de făcut?
  • Seara vă simțiți obosit sau chiar extenuat, chiar dacă nu ați fost stresat pe parcursul zilei?
  • Sunteți mai degrabă nemulțumit cu activitatea profesională?
  • Aveți sentimentul că munca dumneavoastră nu are sens, nu este importantă?
  • Ați putea executa sarcinile de serviciu mai repede decât o faceți?
  • Ați face cu plăcere altă muncă, dar vă e teamă de o schimbare, fiindcă ați câștiga mai puțini bani?
  • Le trimiteți mailuri inutile colegilor în timpul programului?
  • Vă interesează puțin sau chiar deloc activitatea dvs. profesională?

Singura soluție este să fii conștient de ceea ce se întâmplă cu tine, dar și angajatorul este responsabil de a-și valorifica cât mai bine potențialul. Dsacă aceste două lucruri nu ajung să se îmbine, atunci vei ajunge să fii dezamăgit și să demisionezi în interior, mai spune psihologul Jelena Becker.

Travel

valea zanelor

Valea Zânelor, locul de la poalele Munților Făgăraș pe care trebuie să-l vizitezi în 2021

Un loc minunat de vizitat în România sa află în județul Sibiu, mai exact în comuna Porumbacu de Sus. Acolo [...]

Afectiuni

avortul spontan

Avortul spontan se poate preveni? Părerea și sfaturile medicului

Pierderea unei sarcini reprezintă o traumă pentru orice femeie, iar una dintre angoasele pe care aceasta le are este dacă [...]

People

casa

Cele mai urmărite case pe Google. Cum arată proprietățile marilor vedete de la Hollywood

Oamenii sunt curioși și dacă ajung să știe tot din presă despre viața celebrităților de peste hotare, de ce să [...]