Dupa ce s-au inregistrat la nivel Mondial tot mai multe decese din cauza epuizarii, OMS a inclus burnout-ul pe lista oficiala a bolilor. In anumite tari din Europa, reglementarile legislative protejeaza foarte bine angajatul in astfel de situatii, asigurandu-i concediu medical platit, consiliere psihologica si un program de reintegrare profesionala dupa vindecare. De altfel si cultura nationala incurajeaza companiile sa depuna eforturi constante in prevenirea aparitiei acestei boli, avand departamente dedicate wellness-ului angajatilor.

In Romania, daca simti ca ceva nu e in regula, optiunea este aceea de a consulta din proprie initiativa un specialist ce te va putea ajuta sa intelegi ce ti se intampla. 

Cum sesizam simptomele unei boli nerecunoscute in Romania, intr-o tara unde suntem obisnuiti fie sa induram durerea de frica sistemului sanitar, fie sa tratam orice cu aspirina? 

In cazul in care lucrezi intr-o organizatie sau pe un rol cu care nu rezonezi si nu ai nici un motiv semnificativ pentru a contribui, ba chiar mai mult, simti ca actionezi impotriva valorilor tale lucrand acolo, sansele sunt foarte mari ca cei din jur sa observe la tine o schimbare de comportament. Esti mult mai cinic la adresa muncii tale sau a colegilor, gradul de motivatie este foarte scazut, ceea ce duce la o scadere considerabila a performantei. La nivel personal se instaleaza o stima de sine scazuta, o atitudine foarte negativista si semne de depresie. Cumulul tuturor acestor simptome pe un termen mai lung vor conduce catre o cadere mentala, emotionala si fizica. 

Daca cei ce prezinta simptomele descrise mai sus apartin burnout-ului “under-challenge”, la polul opus sunt aceia care se manifesta lucrand mai frenetic ca oricand intr-o incercare disperata de a obtine succesul. Dispusi la orice sacrificii pentru a-si atinge obiectivele asemeni unor soldati,  ii recunosti usor, pentru ca se vor plange constant de orice efort sau situatie in care se afla, vina apartinand mereu altora, simptome specifice burnout-ului ”overload”. 

O categorie mai vasta, “neglect burnout”, in care ii putem include in mod eronat pe cei cu performanta scazuta, se afla cei ce isi neglijeaza jobul din cauza ca se simt incompetenti si incapabili sa tina pasul cu cererile rolului lor, avand mereu o  atitudine pasiva si nemotivata.

Iata o lista mai completa de simptome care te poate ajuta sa identifici daca tu sau cineva cunoscut trece prin burnout: 

• Dureri de cap, musculare si extenuare fizica
• Imunitate scazuta (se imbolnaveste foarte des) 
• O atitudine negativa asupra carierei sale
• Sentimentul ca totul in jur este coplesitor si ca orice efort este inutil
• Neglijarea propriilor nevoi
• Refuzul de asumare a responsabilitatilor, provocarilor si indepartarea de oameni
• Procrastinarea muncii sau incapacitatea de concentrare 
• Temperament irascibil, coleric
• Lispa de motivatie si optimism

De cele mai multe ori, aceste simptome sunt insotite si de niste declaratii. Iata care sunt “minciunile pe care ni le spunem” 

• Imi iubesc jobul
• E o perioada mai aglomerata acum… termin proiectul asta si ma linistesc 
• Ceilalti par sa se descurce destul de bine… eu de ce nu as putea?
• Ma bucur sa primesc si mai mult de lucru
• Nu intelegi, sunt singurul/ singura care poate face asta
• Imi doresc doar sa ajut
• Imi iau o vacanta cand se termina totul si imi revin
• Nu e vina mea, ci a celorlalti

Care sunt persoanele cele mai predispuse la aceasta boala?

Ma intorc la vorbele bunicii mele, pentru ca multa intelepciune zace in batranii nostri: “nepasatorului ii e bine mereu, pentru ca el se odihneste inainte de a obosi” . Nu intelegeam mare lucru pe atunci, dar acum are tot mai mult sens aceasta vorba, mai ales ca acum stiu ca cei mai predispusi la burnout sunt perfectionistii care vor sa le faca pe toate… perfect! De cele mai multe ori acestia ocupa functii de management, sunt directori ai unei organizatii sau antreprenori si sunt genul de persoane ce pot-sa-faca-orice, tot, punand foarte multa presiune pe ei pentru a-si atinge obiectivele, indiferent de sacrificiile necesare (viata personala, timp, sanatate). Din pacate, presiunea pe care o exercita asupra lor se poate rasfrange si in organizatie asupra echipelor, iar membrii acestora pot fi si ei predispusi la burnout din cauze organizationale, dand acestui fenomen puterea unui joc de domino.

O alta categorie de risc este reprezentata de cei care lucreaza direct cu oamenii: doctori, functionari publici, personal medical, psihologi sau cei ce lucreaza in Resurse Umane. Desigur si alte categorii de profesionisti pot fi afectate, totul tinand de circumstantele in care un individ isi desfasoara activitatea si isi traieste viata.Acum ca am aflat cum identificam persoanele ce sufera de aceasta afectiune, iti propun sa ne “citim” in urmatorul articol, pentru a afla cum putem sa ne protejam si sa ne tratam de orice tip de burnout. Pana atunci, astept sa imi scrii la sefivslideri@gmail.com si sa imi spui daca ai identificat in urma acestui articol persoane ce se afla in burnout si putem discuta despre cum le poti ajuta chiar tu in aceasta provocare dureroasa.

Un articol scris de Andra Pintican – Human Development Manager