De câte ori nu vi s-a întâmplat să aveți stare de greață înainte de un examen sau să vă doară burta înaintea unei ședințe importante? Despre fluturii din stomac nici nu mai vorbim. Sau de faptul că, atunci când simte dor de părinți, copilul are cel mai des dureri de burtă fără un motiv clar organic. Legătura dintre sistemul digestiv și emoțiile noastre este strânsă. Se spune despre intestinul gros că este al doilea creier pentru că în componența lui se află milioane de celule neuronale care funcționează destul de inteligent pe cont propriu (potrivit acestui studiu). 

Mulți dintre noi avem manifestări digestive în situații de stres. Una dintre ele poartă denumirea de colon iritabil sau, în limbajul de specialitate, sindromul de intestin iritabil. Aceasta este o afecțiune din ce în ce mai frecventă care, deși nu este asociată cu complicații sau riscuri semnificative, are implicații majore în calitatea vieții celor afectați. 

Ce este colonul iritabil? 

Afecțiune complexă, colonul iritabil are manifestări intestinale precum dureri abdominale, constipație, diaree sau alternanță constipație-diaree, balonare, borborisme, scaune cu mucus, senzație de urgență sau de evacuare incompletă.  

„Aceste simptome apar ca o consecință a unei multitudini de factori, dintre care unii, aparent, nu au nicio legătură cu intestinul. Este vorba de influențe din viața precoce (genetică, modele de comportament parental, cultură, traume, infecții), de factori psihosociali (tip de personalitate, stres, capacitate de adaptare) și factori fiziologici intestinali (alterări ale motilității, sensibilității viscerale, microbiotei, funcției imune intestinale). Toți acești factori se pot asocia, unii având pondere mai mare, alții, mai mică. Astfel, apare o perturbare a axei creier-intestin care caracterizează sindromul de intestin iritabil, o afecțiune care înregistrează o incidență în creștere în ultimii ani. Din experiența personală în ambulatoriul de specialitate, 1 din 4 pacienți se prezintă cu sindrom de intestin iritabil” afirmă dr. Elena Ciupercă, medic primar Gastroenterologie DigestMed. 

Cauze declanșatoare și factori de risc

Cauzele declanșatoare ale intestinului iritabil diferă de la o persoană la alta. Uneori, vorbim despre o dereglare a factorilor care țin de fiziologia intestinală: probleme de motilitate, hipersensibilitate viscerală, modificări ale florei intestinale, creșterea permeabilității intestinale. În alte situații, factorii psihosociali sunt proeminenți: anxietatea, depresia, stresul familial sau profesional. 

„Există și situații în care identificăm factori care au intervenit în urmă cu mai mult timp, în primii ani de viață: abuz sexual, agresiune fizică, părinți indiferenți sau excesiv preocupați de starea de sănătate. Este important însă și modul în care o anumită societate privește un simptom. De exemplu, există societăți în care diareea este suficient de frecventă încât să fie considerată normală,” spune dr. Elena Ciupercă.

În ceea ce privește factorii de risc, infecțiile intestinale cu virusuri și bacterii pot deregla funcțiile intestinului și să reprezinte astfel un factor de risc pentru instalarea sindromului de intestin iritabil. Alți factori de risc sunt utilizarea estrogenilor pre sau post menopauză, antibioticele, greutatea scăzută la naștere, intoleranțele alimentare și calitatea scăzută a vieții.

Când trebuie să ne adresăm medicului specialist?

Persoanele cu suferință digestivă persistentă (durere abdominală, balonare, tulburări de tranzit) trebuie să se adreseze medicului pentru a fi evaluate și a se stabili un diagnostic corect dar și pentru a primi un tratament care să amelioreze simptomele.

Mai rar sunt prezente în sindromul de intestin iritabil semne și simptome de alarmă: anemie, scădere în greutate, febră, sângerare rectală. În această situație, pacienții necesită evaluare medicală rapidă și investigații complexe, inclusiv colonoscopie. Aceste manifestări pot ține de o boală organică gravă care, în absența unui diagnostic prompt și, implicit, a unui tratament rapid, poate genera complicații sau poate fi fatală.  De asemenea, simptomele progresive sau nocturne, prezentarea acută, istoricul familial de cancer colorectal sau de boli inflamatorii intestinale sunt argumente pentru prezentarea la medicul specialist.

Cum ne tratăm?

De cele mai multe ori, tratamentul este orientat spre rezolvarea principalelor simptome. Astfel, fibrele alimentare, în special cele solubile, sunt utile în tratamentul pacienților cu tulburări de tranzit. Pentru constipație se pot folosi laxative, durerea abdominală poate fi calmată cu antispastice sau ulei de mentă, în vreme ce în cazul balonării putem folosi probiotice sau antibiotice intestinale. 

Însă, toate aceste măsuri pot fi inutile în lipsa unei bune comunicări medic-pacient, cu construirea unei relații de încredere și monitorizare constantă. Pacienții cu intestin iritabil dezvoltă un comportament de evitare a activităților care declanșează simptomele, însă acest lucru are un impact negativ și trebuie contracarat. 

Atunci când se identifică o componentă emoțională importantă se poate solicita consiliere psihologică sau psihiatrică, iar medicația psihotropă poate fi necesară. 

La ce alimente trebuie să renunțăm și cu ce le înlocuim

Dieta cel mai frecvent recomandată în sindromul de intestin iritabil este low FODMAP- dieta săracă în carbohidrați fermentabili. Dieta low FODMAP implică evitarea lactatelor cu lactoză (lapte de vacă, iaurt, budinci, ricotta, mascarpone, înghețată), a îndulcitorilor (miere, sirop de agave, sorbitol, maitol, xilitol), a anumitor fructe (mere, pere, piersici, mango, pepene, cireșe, nectarine, prune), legume (broccoli, sparanghel, sfeclă, ceapă, linte, fasole, mazăre, ciuperci, conopidă) și cereale (grâu, secară). 

Pe de altă parte, pot fi consumate lapte și iaurt fără lactoză, brânzeturi fermentate, unele fructe (afine, banane, lime, portocale, căpșuni, pepene galben, kiwi), unele legume (păstârnac, cartof, măsline, salată, morcov, castravete, vânătă, napi), semințe (alune, arahide, nuci, semințe de pin) și unele cereale (orz, quinoa, porumb, orez). 

Ca sursă de proteine se pot folosi ouăle, tofu, carnea de pui, porc, pește, vită.  Această dietă nu se menține pe termen lung, ci timp de 6-8 săptămâni, apoi alimentele excluse sunt reintroduse treptat.

Dietele pe termen lung aduc un disconfort în plus pacientului care are adesea senzația că nu mai poate mânca nimic din ce îi place, de aceea sunt de evitat. O variantă este și să îți asculți propriul organism și să consumi mai rar sau mai puțin din alimentele care îți declanșează simptomele.

Suplimentele alimentare pentru digestie: Riscuri și beneficii

Unele dintre cel mai des utilizate suplimente alimentare în tratarea sindromului de intestin iritabil sunt probioticele. Acestea conțin microorganisme vii și sunt administrate pentru a regla microbiota intestinală.

„Probioticele nu prezintă riscuri când sunt administrate la persoanele imunocompetente și pot corecta unul din factorii cauzali ai intestinului iritabil – disbioza intestinală. Administrarea de probiotice poate oferi beneficii în ameliorarea balonării, durerii abdominale sau a tulburărilor de tranzit. 

Alte suplimente folosite în colonul iritabil sunt fibrele alimentare. Fibrele alimentare solubile (orz, tărâțe de ovăz, psyllium) cresc volumul scaunului atunci când sunt consumate cu suficiente lichide și ameliorează tranzitul. Ele sunt rezistente la fermentarea de către bacteriile din colon și nu produc balonare și flatulență. Pe de altă parte, fibrele insolubile pot exacerba simptomele de balonare, distensie și pot provoca crampe abdominale. Dacă folosim însă fibre și nu consumăm suficiente lichide, acestea se pot impacta în lumenul intestinal și să împiedice astfel tranzitul,” avertizează dr. Elena Ciupercă.