Bulimia este o afecțiune asemănătoare cu anorexia, ambele fiind considerate tulburări de comportament alimentar, potențial fatale. Ceea ce se întâmplă însă în cazul bulimiei este că persoana în cauză se bucură de mese copioase, își satisface toate poftele culinare, iar mai apoi încearcă să scape de calorii într-un mod total greșit.

Studiile recente au demonstrat că bulimia este într-o continuă creștere, iar de cele mai multe ori principala cauză este presiunea socială și dimensiunile impuse pentru o siluetă „perfectă”.

Semnele și simptomele bulimiei pot să includă:

• Preocuparea constantă pentru forma corpului și pentru greutate;
• Teama de îngrășare;
• Episoade repetate în care se consumă cantități mari de mâncare la o singură masă;
• Pierderea controlul în timpul alimentației;
• Vomă forțată sau sport în exces pentru a evita îngrășarea după mâncatul excesiv;
• Folosirea laxativelor, diureticelor sau clismelor după masă chiar și atunci când nu sunt necesare;
• Ținerea postului, restrictionarea numărului de calorii și evitarea anumitor alimente între episoadele de alimentare excesivă;
• Folosirea suplimentelor alimentare sau produselor din plante în mod abuziv pentru a slabi;

Cauzele bulimiei

Nu se cunoaște cauza exactă a bulimiei. Există numeroși factori care pot să aibă un rol în dezvoltarea tulburărilor alimentare, între care cei genetici, biologici, sănătatea emoțională, așteptările societății și alte aspecte.

Cum se pune diagnosticul de bulimie

Dacă persoana care este suspectă că se confruntă cu această situație trece prin episoade de apetit exagerat de alimente într-un timp extrem de scurt, iar mai apoi se depistează o senzație de pierdere a controlului, se folosește de laxative, diuretice sau vomă provocată, iar aceste situații se întâmplă de cel puțin 2 ori pe săptămână, timp de mai multe luni, atunci diagnosticul este clar.

Complicații

• Stimă de sine scăzută și probleme privind relaționarea și funcționarea socială;
• Deshidratarea, care determină probleme medicale majore, precum insuficiență renală;
• Probleme cardiace, precum palpitațiile sau insuficiență cardiacă;
• Carii dentare și boală gingivală;
• Absența menstrelor sau menstre regulate;
• Probleme digestive;
• Anxietate, depresie, tulburări de personalitate sau tulburare bipolară;
• Consumul nepotrivit de alcool și medicamente;
• Auto-vătămare, gânduri suicidare sau suicid;

Gradul de severitate al bulimiei este determinat de câte ori pe săptămână mănâncă abuziv, de obicei cel puțin o săptămână timp de trei luni.

Tipuri de bulimie

• cu eliminare forțată prin metodele amintite mai sus;
• fără eliminare forțată, dar pacientul folosește înfometarea sau efortul fizic exagerat.

Bulimia mai este denumită și „foamea de taur” și este caracterizată prin mâncatul compulsiv și episodic de alimente. Teama morbidă a persoanelor care se confruntă cu această situație de obezitate se poate datora unor episoade de anorexie din trecut. Cel mai probabil sunt prezenți aceeași factori declanșatori ca și în cazul anorexiei.

Cantitatea de alimente poate atinge 50 000 kilocalorii, de regulă se preferă mai multe tipuri de glucide (înghețată, pâine, gogoși, băuturi răcoritoare etc.). Voma este semnul caracteristic pentru bulimie. Depresia și automutilarea nu sunt neobișnuite, iar consumul de alcool și droguri este frecvent.

Ca și tratament, în afară de cel medicamentos care se administrează în spital pentru complicații care pot apărea pe parcurs (arsuri, ruptură de esofag sau cardiomiopatii), se mai recomandă psihoterapia și este valabilă atât pentru bulimie cât și pentru anorexie.