Enterocolita este o afecțiune destul de des întâlnită în sezonul cald, fie din cauza deteriorării mai rapidă a alimentelor, fie din cauza faptului că bacteriile au un mediu propice în care să se dezvolte.

Aceasta este o tulburare gastrointestinală infecțioasă, care debutează destul de agresiv și implică inflamarea intestinului subțire și a colonului. Deși poate avea mai multe cauze, enterocolita are ca principal vinovat bacteriile.

Cauzele enterocolitei

Aceasta este provocată de bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziți. O să le luam pe rând mai jos pentru a vedea exact cum ne afectează:

În categoria bacteriilor intră salmonella, una dintre cele mai periculoase surse de enterocololită. Aceasta poate ajunge în organism prin consumul alimentelor contaminate și se manifestă timp de 5-7 zile. Shigella se transmite de obicei dacă ai intrat în contact cu o altă persoană contaminată. Este de regulă prezentă în colectivele de copii și simptomele se manifestă timp de 7 zile. Escherichia Coli este o bacterie care poate proveni din alimente neprocesate termic sau din produse lactate nepasteurizate. Simptomele durează între 3 și 5 zile. Campylobacter e o altă bacterie care provoacă enterocolită și se contactează în mod similar cu escherichia coli. Simptomele persistă, de regulă, mai mult de o săptămâna. Clostridium difficile poate să apară că urmare a administrării de antibiotice, din cauza bacteriilor patogene pe care le conțin acestea.

Enterocolita mai poate fi și o infecție virală și poate fi provocată de rotavirusuri, virusul Norwalk, astrovirusuri sau adenovirusuri. Simptomele se pot manifesta până la 7 zile.

Ciupercile de obicei apar în urma unui consum mare de medicamente. Candida este cea mai întâlnită ciupercă care poate provoca enterocolita.

Giardia lambia, Balanditium coli, Cryptosporidium, Blastocystis homnis si Entamoeba histolytica sunt paraziți intestinali care se pot transmite fie prin apa contaminată, fie prin contact interpersonal, iar simptomele se pot manifesta până la câteva săptămâni.

Simptomele enterocolitei

Enterocolita se manifestă brusc, prin scăderea apetitului, stări de greață, crampe intestinale, balonare, stări de vomă, sacune moi. Pentru că organismul luptă cu infecția, de obicei mai apare și febra.

Diagnosticarea enterocolitei se face prin prelevarea unei probe de scaun, dacă simptomele se manifestă mai mult de 2 zile, iar prin aceste analize se poate depista care este cauza.

Cea mai des întâlnită complicație în cazul enterocolitei este deshidratarea severă din cauza episoadelor de vomă și diaree. Se recomandă hidratarea și de cele mai multe ori se recurge la consumul de săruri de rehidratare.

Pentru un tratament care să funcționeze și să repună persoana infectată pe picioare este nevoie de recomandarea medicului gastroenterolog. Deși de cele mai multe ori se pot evita, antibioticele sunt necesare în acest caz dacă enterocolita are cauze bacteriene.

Regimul alimentar pentru enterocolită este destul de strict, cu atât mai mult cu cât simptomele de greață și diaree sunt persistente. Orezul, carnea fiartă, brânza proaspătă, supa de zarzavat și merele sunt singurele alimente permise în primele 2-3 zile de la debutul simptomelor. În următoarele zile regimul poate fi diversificat progresiv, însă se vor evita alimentele care provoacă aciditate gastrică, așa cum sunt legumele sau fructele proaspete, cu excepția bananelor.

Igiena corespunzătoare este cea mai sigură metodă de prevenție, dar este valabilă și prepararea termică corespunzătoare a alimentelor.