Spasmul hohotului de plâns: cauze și riscuri

bebeluș
Imagine de Joffi via Pixabay

Spasmul hohotului de plâns sau sindromul SHP este un motiv de îngrijorare sau panică pentru orice părinte care are un copil ce suferă de această afecțiune.

Sindromul SHP este caracterizat prin oprirea respirației, după ce copilul plânge în hohote, colorarea pielii în vinețiu, dar și prin pierderea cunoștinței. După ce criza se termină, copilul își revine ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, cu o ușoară stare de somnolență sau cu o atitudine confuză.

Care sunt cauzele SHP

Deși nu sunt clare, se pot lua în considerare următoarele:

  • Un factor genetic, deși studiile au demonstrat de-a lungul timpului că numai o treime dintre cei care manifestă acest sindrom au avut cazuri în familie.
  • O reacție exagerată a corpului la durere.
  • Copiii care primesc supliment de fier deși nu au anemie, pot dezvolta astfel de crize.

Există 2 tipuri de SHP:

  • SHP de tip albastru: copilul plânge foarte tare, apare o respirație șuierătoare, fața începe să devină albăstruie, copilul își pierde cunoștința, își dă ochii peste cap, membrele corpului se mișcă spasmotic.
  • SHP de tip palid: copilul nu plânge deloc, dar devine deodată palid la față și cade.

Spasmul hohotului de plâns se poate declanșa în jurul vârstei de 3 ani și dispare după 5 ani, dar acesta nu este exclus să apară chiar și în primele săptămâni de viață, chiar dacă starea de sănătate a copilului este bună.

SHP se poate declanșa atunci când copilului îi este foarte frică de ceva sau resimte o durere pe care nu o poate suporta, se poate declanșa când se bucură foarte mult de ceva, sau chiar când reacționează exagerat la emoții negative.

Ce trebuie să faci în cazul unei crize SHP dacă ești părinte sau pur și simplu asiști la o astfel de situație:

  • Poți apela la ajutor specializat, să abordezi problema cu ajutorul unui psihoterapeut.
  • În calitate de părinte, trebuie să îți păstrezi calmul.
  • Așează copilul în poziție orizontală, pe spate, cu picioarele ridicate puțin.
  • Îi poți pune pe fruntea copilului o compresă cu apă rece sau îi poți sufla puțin aer în față.
  • Strigă copilul pe nume.
  • Nu trebuie să aplici manevre de resuscitare.
  • Dacă consideri că este ceva mai mult decât sindromul SHC, atunci poți apela la ajutorul unui medic de specialitate.

Cel mai important lucru este să-l înveți pe cel mic să-și exprime emoțiile, atunci când este posibil și a mai crescut. Trebuie să îi spui că frustrările nu aduc nimic bun și că se poate manifesta și altfel decât prin plâns, deci comunicarea este cuvântul cheie.

Spasmul hohotului de plâns nu produce leziuni cerebrale (ale creierului), în principiu nu afectează comportamentul copilului pe termen lung, dar poate fi înfricoșător pentru familie și acest lucru poate conduce la un comportament diferit al părinților față de copil, aceștia pot deveni mai permisivi, ceea nu este de cele mai multe ori tocmai bine pentru copil.

Este important pentru părinți să știe să prevină o astfel de criză. Aceștia trebuie să evite pe cât posibil situațiile care se lasă cu accese de furie și trebuie să știe cum și când să îi distragă atenția când simt că urmează un astfel de episod pentru că în cădere, atunci când își pierde cunoștința se poate lovi destul de rău la cap.

Citește și: Burnout. Simptomele unei boli ”inexistente”

Afectiuni

ochi

Glaucomul – ce este, factori de risc, tratament

Potrivit Eurostat, 40% dintre români nu au fost deloc la doctor în anul 2019. Controalele de rutină sunt cu adevărat [...]

Interventii si terapii

capusa

Te-a mușcat o căpușă? Uite ce trebuie să faci

Primăvara este anotimpul în care căpuşele ixodide îşi încep activitatea în natură, numărul acestora fiind în creștere în lunile aprilie-iulie. [...]

Timp liber

copil

Cadouri de Paște pentru copii. Ce să le aducă iepurașul

Adevărata însemnătate a Sărbătorilor Pascale nu este deloc ușor de înțeles pentru micuți. Cel mai adesea ei o asociază cu [...]