Nu îți explici anumite schimbări emoționale și fizice pe care copilul tău le experimentează în procesul de creștere? Dar dacă acest comportament indică o stare de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea bipolară la copii?

Tulburarea bipolară este o afecțiune de sănătate mintală în care persoana are schimbări de dispoziție pentru anumite perioade de timp și poate să apară și în copilărie.
Observarea semnelor tulburării bipolare la copii și acordarea sprijinului potrivit pot face diferența, pe termen lung, pentru sănătatea mintală a copilului.
Experimentarea unor episoade de manie, de depresie sau chiar ambele ar putea indica tulburarea bipolară la copii.
Dacă copilul are gânduri de disperare sau de moarte și episoade frecvente de tristețe, inexplicabile, atunci este posibil să se confrunte cu un episod depresiv.
Pe de altă parte, o schimbare a dispoziției în care copilul este mai hiperactiv decât de obicei poate fi un semn de manie.

Cum se manifestă tulburarea bipolară la copii?

Tulburarea bipolară este o afecțiune ce se manifestă pe tot parcursul vieții, dar simptomele pot începe să apară în copilărie. Tulburarea bipolară se manifestă diferit la copii față de manifestările adulților.
La copii, poate fi uneori confundată cu alte afecțiuni, cum ar fi ADHD.
Diagnosticul de tulburare bipolară la copiii mici, până în 15 ani, nu este lipsit de controverse. În timp ce unii cercetători pun la îndoială existența tulburării bipolare la copiii mici din cauza lipsei de date, alții sugerează că diagnosticarea precoce este cheia pentru a ajuta gestionarea episoadelor de dispoziție pe termen lung.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală din SUA, copiii experimentează o serie de simptome și emoții în funcție de episod.
În episoadele maniacale, copiii:
– au probleme de concentrare;
– se angajează în comportamente riscante sau impulsive;
– trăiesc episoade de furie puternică, iritabilitate sau neliniște;
– adorm greu;
– sunt hiperactivi.
În episoadele depresive, copiii:
– manifestă tristețe inexplicabilă și constantă;
– se gândesc sau vorbesc despre sinucidere;
– nu au energie sau motivație pentru activități zilnice;
– își schimbă obiceiurile alimentare;
– sunt iritabili;
– nu cresc în greutate.

Cauzele tulburării bipolare în copilărie

Nu există o cauză unică a tulburării bipolare, dar genetica și factorii de mediu, cum ar fi evenimentele de viață stresante, pot duce spre acest diagnostic.
Unele cercetări sugerează că tulburarea bipolară este 60% ereditară. Mai multe mutații ale genelor au fost, de asemenea, legate de tulburarea bipolară.
Un abuz fizic sau psihic din copilărie pot crește riscul de apariție a tulburării bipolare, în special la copiii predispuși genetic.

Tratamente pentru copiii cu tulburare bipolară

Tulburarea bipolară nu poate fi vindecată, dar poate fi ținută sub control.
Tratamentul poate include medicamente și/sau terapii, în funcție de gravitatea manifestărilor.
Terapii care ar putea ajuta ameliorarea episoadelor de manie și/sau de depresie:
– terapia cognitiv-comportamentală (TCC);
– terapia de familie;
– terapia comportamentală dialectică (DBT);
– terapie interpersonală și ritmică socială.
În cadrul acestor terapii, copiii cu tulburare bipolară învață abilități de gestionare a emoțiilor și a schimbărilor de dispoziție.
International Bipolar Foundation recomandă exercițiile zilnice, moderate, pentru eliberarea energiei legate de manie.
Exercițiile fizice ușoare, ca plimbarea sau joaca cu un animal de companie, pot să îmbunătățească și starea de spirit a copilului în timpul episoadelor depresive.
Somnul este foarte important: 9 până la 12 ore de somn pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani. După 12 ani, se recomandă 8 până la 10 ore de somn, pe noapte.
Dacă ai un copil cu tulburare bipolară, s-ar putea ca acesta să aibă probleme la școală sau cu prietenii. Acesta poate trece prin momente în care îi este greu să dezvolte un dialog sau să se simtă motivat să facă orice activitate, dar cu un plan de îngrijire care se potrivește nevoilor lui, manifestările și simptomele pot deveni mai ușor de gestionat.
Ca părinte, ai răbdare, încurajează-l să-și spună sentimentele, ascultă-l, acordă timp pentru discuții, pentru mișcare și somn.

Foto: pexels.com