Terapia cu oxigen hiperbaric (TOHB) este o metodă medicală prin care pacientul respiră oxigen pur într-o cameră presurizată, la o presiune mai mare decât cea atmosferică. Această tehnică permite oxigenului să pătrundă în sânge și țesuturi într-o cantitate mult mai mare decât în condiții normale, stimulând vindecarea, reducând inflamația și îmbunătățind funcția celulară.

Deși este asociată frecvent cu scafandrii care suferă de boala de decompresie, indicațiile sale sunt mult mai variate.

Cum funcționează terapia cu oxigen hiperbaric

Într-o cameră hiperbară, presiunea aerului este crescută de două până la trei ori peste nivelul normal. În aceste condiții, plămânii pot capta mult mai mult oxigen, care este apoi transportat de sânge către toate celulele organismului. Rezultatul este creșterea oxigenării țesuturilor, accelerarea reparării celulare și stimularea formării de noi vase de sânge (angiogeneză).

Indicații medicale aprobate

1. Boala de decompresie – apare la scafandrii care se ridică prea repede la suprafață.
2. Intoxicația cu monoxid de carbon – TOHB poate salva viața pacientului prin eliminarea rapidă a gazului toxic din sânge.
3. Plăgi cronice care nu se vindecă – în special la pacienții cu diabet zaharat.
4. Infecții severe – cum ar fi fasceita necrozantă.
5. Arsuri extinse – pentru reducerea inflamației și susținerea regenerării țesuturilor.
6. Anemie severă – în cazurile în care transfuzia nu este posibilă imediat.
7. Leziuni de iradiere – la pacienții care au suferit radioterapie.

Utilizări emergente

În ultimii ani, cercetările au explorat și alte posibile beneficii:

• Recuperare sportivă – unii sportivi de performanță folosesc TOHB pentru a accelera vindecarea după accidentări.
• Îmbunătățirea funcției cognitive – studii recente sugerează efecte pozitive la pacienții cu traumatisme craniene sau în stadiile incipiente ale demenței.
• Sprijin în tratamente oncologice – ca metodă complementară pentru reducerea efectelor secundare ale radioterapiei.

Procedura

O ședință de terapie durează în general între 60 și 120 de minute. Pacientul stă într-o cameră individuală sau multiplă, respirând oxigen pur. Este o procedură nedureroasă, dar unii pot simți presiune în urechi similară decolării cu avionul.

Riscuri și contraindicații

Deși este sigură atunci când este efectuată sub supraveghere medicală, terapia cu oxigen hiperbaric poate avea efecte adverse:

• Barotraumă (afectarea urechilor sau sinusurilor din cauza presiunii).
• Leziuni pulmonare în cazuri rare.
• Convulsii legate de oxigen (extrem de rare și reversibile).

Contraindicațiile includ pneumotoraxul netratat și anumite afecțiuni pulmonare severe.

Terapia cu oxigen hiperbaric nu este un tratament „miracol” pentru toate bolile, dar este o procedură medicală cu beneficii dovedite în numeroase afecțiuni grave și cronice. Eficiența ei depinde de diagnostic, momentul inițierii și protocolul aplicat. În România, centrele specializate în TOHB devin tot mai accesibile, iar trendul internațional este de extindere a indicațiilor pe baza cercetărilor clinice.