După un an de restricții, începutul verii ne-a adus aminte de emoțiile pe care le aveam înainte de a merge în vacanță în copilărie. Numai că maturitatea a adus cu sine și alte responsabilități. Ne căutăm destinațiile ideale și parcă toate ni se par de vis după un an restrictiv. Ne facem din nou lista cu ceea ce vom avea în bagaje, numărăm prietenii cu care vom merge în concedii și ne planificăm iar activitățile de relaxare.
Numai că, pentru a avea un concediu reușit, trebuie să luăm în considerare și pericolele medicale. ”Cazurile de enterocolită sunt mult mai frecvente pe perioada sezonului estival pentru că mâncărurile se alterează mult mai rapid din cauza căldurii. În general, în aproximativ 70% din cazuri, cauza enterocolitei este reprezentată de apă sau alimentele contaminate. Diareea este cea mai frecventa problema medicala atunci cand calatorim, iar bacteriile enterice patogene sunt responsabile de 60-80% din aceste situații. Manifestările constau în crampe abdominale, scaune diareice, uneori vărsături şi febră”, explică Dr. Elena Ciupercă, medic gastroenterolog DigestMed.
Boala apare în urma preparării termice necorespunzătoare a alimentelor sau a consumului de apă contaminată. Din cauza episoadelor de vomă şi de diaree se poate ajunge la deshidratare, care duce la dezechilibre hidroelectrolitice. În cazul sugarilor, a bătrânilor sau a persoanelor care suferă de boli cronice, aceste dezechilibre sunt periculoase, deoarece pot pune viaţa în pericol.
Pentru ca vacanța să nu se transforme într-o sursă de stres, medicul Elena Ciupercă face câteva recomandări care să te ajute să-ți păstrezi sănătatea sistemului digestiv:
Dacă totuși ajungi în situația în care suferi de o problemă digestivă în vacanță, iată ce poți face.
”Pentru primele 12-24 ore se recomandă în primul rând o hidratare adecvată; în măsura în care sunt tolerate se pot consuma: supă de zarzavat normal sărată, apă plată, ceai de mentă, orez fiert, morcov fiert. După această perioadă, se adaugă pâine prăjită, pilaf de orez cu morcov, supă de legume pasate cu carne slabă, pesmet, carne slabă fiartă sau grătar. Se continuă hidratarea cu apă plată, săruri de rehidratare orală, ceai de mentă neîndulcit sau îndulcit cu glucoză. Apoi se adaugă în dietă brânză de vaci proaspătă, iaurt în cantități mici, progresive, ou fiert tare, perișoare dietetice fierte”, explică Dr. Elena Ciupercă.
De asemenea, este recomandat să eviți și câteva tipuri de alimente în această perioadă. Este vorba despre fructe și legume crude , salată de vinete, mâncăruri grase, afumături, ciocolată, condimente iuți, sucuri de fructe, lapte și produse de lapte nefermentate.
Sunt cazuri în care soluțiile prezentate mai sus nu sunt suficiente și problemele persistă: ”Atunci când apare deshidratarea, când sunt vărsături repetate ce împiedică aportul de lichide, când există sânge în vărsătură sau în scaun, vărsături sau diaree care persistă, febră înaltă care nu scade este importantă prezentarea la medic. De asemenea, pacienţii vârstnici, diabetici, cu imunodepresie şi femeile gravide sunt pacienţi cu risc crescut și necesită evaluare medicală”, ne avertizează Dr. Elena Ciupercă.