Laringita apare cel mai des la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 6 ani și este o inflamație a mucoasei laringelui.

Cel mai des laringita apare atunci când se schimbă sezonul, se face trecerea de la rece la cald sau invers, deci schimbările climatice sunt unul dintre factorii declanșatori ai laringitei.

Este important de menționat că laringita trebuie tratată cu seriozitate mai ales în cazul copiilor pentru că laringele micuților este mult mai îngust decât la un adult, iar pericolul de sufocare este imediat și destul de crescut. Laringele este calea prin care aerul ajunge în plămâni și dacă acesta se inflamează chiar și un 1 mm, se reduce cu 75% circulația aerului.

Laringita este una din cele mai comune afecțiuni ale laringelui și poate fi acută sau cronică. Laringita acută are de regulă un debut brusc și este de cele mai multe ori autolimitată. Dacă un pacient are simptome de mai mult de 3 săptămâni, atunci laringita este clasificată ca fiind cronică.

În funcție de factorul declanșator, laringita este de mai multe feluri:

• laringită virală – cauzată de diverși viruși;
• laringită bacteriană – cauzată de bacterii;
• laringită micotică – Candida albicans.

Factorii care favorizează instalarea laringitei sunt:

• polipii nazali inflamați;
• frigul;
• umezeala;
• alergiile;
• infecțiile virale similare cu acelea ca provoacă răceala;
• afectarea corzilor vocale provocată de țipat sau de suprasolicitarea vocii;
• infecții bacteriene.

Laringita este o afecțiune periculoasă în rândul copiilor pentru că are un debut brusc, apare de obicei în timpul nopții, intervine imediat o tuse lătrătoare, voce răgușită, agitație, febră, stare generală proastă.

Din cauza riscului mare de sufocare, este indicată o vizită în cabinetul medicului specialist. Pe lângă tratamentul care se prescrie, este nevoie ca încăperea să fie caldă și umedă (folosiți un umidificator de aer), să se asigure o hidratare continuă, dar și calmarea imediată a copilului (cu cât starea de agitație este mai mare, cu atât copilul respiră mai greu), evitați să vorbiți sau să cântați ridicând tonul pentru prea mult timp, este recomandat să se evite decongestionantele nazale (folosirea lor prea frecventă poate duce la senzația de gât uscat).

Vezi aici care este diferența între laringită și faringită:

Sfatul specialiștilor pentru părinți este ca încă de la primele semne, voce răgușită, febră mare peste 39.5, să se prezinte cu copiii la spital pentru un consult ORL amănunțit. De obicei diagnosticul de laringită este pus de medicul specialist în urma unui examen medical fizic, în care acesta evaluează urechile, nasul, gâtul și vocea și nu este nevoie de analize suplimentare. Cu cât copilul este dus mai repede la spital, cu atât se poate diagnotica mai repede și de cele mai multe ori se poate trata la domiciliu, sub atenta supraveghere a părinților.

Pentru a reduce riscul de laringită, este indicat să se păstreze distanța față de persoanele care prezintă o infecție respiratorie și să se urmeze reguli de igienă strictă.

Citește și: Burnout. Simptomele unei boli ”inexistente”