Gingivita este o formă comună și ușoară a bolii gingivale (boală parodontală) care provoacă iritație, roșeață și umflare (inflamație) a gingiei, partea gingiei din jurul bazei dinților. Este important să luați gingivita în serios și să o tratați prompt. Gingivita poate duce la o boală mult mai gravă a gingiilor numită parodontită și implicit la pierderea dinților.

Cea mai frecventă cauză a gingivitei este igiena orală slabă. Bunele obiceiuri de sănătate orală, cum ar fi perierea cel puțin de două ori pe zi sau controalele dentare regulate, pot ajuta la prevenirea gingivitei.

Care sunt simptomele gingivitei?

Gingiile sănătoase sunt ferme și roz pal și se fixează strâns în jurul dinților. Semnele și simptomele gingivitei includ:

• Gingii umflate sau pufoase
• Roșii întunecate sau roșu închis
• Gingii care sângerează ușor atunci când periați sau folosiți ața dentară
• Respirație urât mirositoare
• Retragerea gingiilor

Când e cazul să vizitați un dentist?

Dacă observați semne și simptome ale gingivitei, programați o întâlnire la medicul stomatolog. Cu cât solicitați îngrijiri mai repede, cu atât sunt mai mari șansele de a rezolva daunele cauzate de gingivită și de a preveni evoluția sa către parodontită.

Din ce cauză apare gingivita?

Cea mai frecventă cauză a gingivitei este igiena orală slabă care încurajează formarea plăcii dentare pe dinți, provocând inflamația țesuturilor gingivale din jur. Iată cum placa poate duce la gingivită:

• Se formează placă pe dinți. Placa este un film invizibil și lipicios compus în principal din bacterii care se formează pe dinți atunci când amidele și zaharurile din alimente interacționează cu bacteriile care se găsesc în mod normal în gură. Placa necesită îndepărtarea zilnică, deoarece se formează rapid.
• Placa se transformă în tartru. Placa ce rămâne pe dinți se poate întări sub gingie și colectează bacterii. Tartarul face placa mai greu de îndepărtat, creează un scut protector pentru bacterii și provoacă iritații de-a lungul gingiei. Aveți nevoie de curățare dentară profesională pentru a îndepărta tartrul.
• Gingiva devine inflamată (gingivită). Cu cât placa și tartrul rămân mai lungi pe dinți, cu atât irită gingiva, partea gingiei din jurul bazei dinților, cauzând inflamații. Cu timpul, gingiile tale sunt umflate și sângerează ușor. De asemenea, poate rezulta căderea dinților (carii dentare). Dacă nu este tratată, gingivita poate avansa către parodontită și eventuala pierdere a dinților.

Gingivita. Factori de risc

Gingivita este frecventă și oricine o poate dezvolta. Factorii care vă pot crește riscul de gingivită includ:

• Obiceiuri de îngrijire orală
• Fumatul sau mestecarea tutunului
• Vârsta înaintată
• Gură uscată
• Nutriție slabă, inclusiv deficiență de vitamina C
• Condiții care scad imunitatea, cum ar fi leucemia, HIV / SIDA sau tratamentul cancerului
• Anumite medicamente, cum ar fi fenitoina (Dilantin, Phenytek) pentru convulsii epileptice și unele blocante ale canalelor de calciu, utilizate pentru angină, tensiune arterială ridicată și alte afecțiuni
• Modificări hormonale, precum cele legate de sarcină, ciclul menstrual sau utilizarea de anticonceptionale
• Genetică
• Afecțiuni medicale precum anumite infecții virale și fungice

Complicații. Gingivita netratată poate progresa spre boala gingiilor care se răspândește la țesutul și oasele subiacente (parodontita), o afecțiune mult mai gravă care poate duce la pierderea dinților.

Se crede că inflamația cronică a gingivei este asociată cu unele boli sistemice, cum ar fi bolile respiratorii, diabetul, boala coronariană, accidentul vascular cerebral și artrita reumatoidă. Unele cercetări sugerează că bacteriile responsabile de parodontoză pot pătrunde în fluxul sanguin prin țesutul gingiei, afectând posibil inima, plămânii și alte părți ale corpului. Dar sunt necesare mai multe studii pentru a confirma o legătură.

Cum ții gingivita la distanță?

• Igiena orală bună. Asta înseamnă să vă spălați pe dinți timp de două minute, cel puțin de două ori pe zi – dimineața și înainte de a merge la culcare – și folosiți ața dentară cel puțin o dată pe zi. Ideal ar fi să periați după fiecare masă sau gustare sau după cum vă recomandă medicul stomatolog.
• Vizite stomatologice periodice. Consultați în mod regulat dentistul pentru o curățare profesională, de obicei la fiecare șase până la 12 luni. Dacă aveți factori de risc care vă cresc șansa de a dezvolta parodontită – cum ar fi să aveți gura uscată, să luați anumite medicamente sau să fumați – este posibil să aveți nevoie de o curățare profesională mai des. Radiografiile dentare anuale pot ajuta la identificarea bolilor care nu sunt văzute printr-un examen vizual și pot monitoriza modificările în sănătatea dumneavoastră dentară.
• Practici de sănătate bune. Practici precum alimentația sănătoasă și gestionarea glicemiei dacă aveți diabet sunt, de asemenea, importante pentru menținerea sănătății gingiilor.