Peste 200 de boli sunt asociate ca factor de risc pentru consumul excesiv de alcool. Anual, peste 3 milioane de oameni își pierd viața în urma unor afecțiuni sau traumatisme la a căror bază a stat consumul de alcool.
În contextul actual, alcoolul nu este un remediu pentru a trece mai ușor peste perioada asta, dimpotrivă: poate crește riscul infectării cu Coronavirus prin comportamentul iresponsabil, cauzat de exces – nerespectarea măsurilor de protecție. În plus, orice băutură care conține alcool (indiferent de procentaj) duce la o degradare a stării de sănătate dacă este consumată în exces.
Specialiștii nu recomandă ca în zilele pe care le petreceți acasă să abuzați de alcool, sub nicio formă ca ”măsură de prevenire sau tratament” împotriva infecției cu Coronavirus.
Studii recente arată că cei care consumă alcool în exces sunt mult mai vulnerabili în fața virusului Covid-19 din cauza sistemului imunitar slăbit. Vorba din popor că ”alcoolul dezinfectează” nu se bazează pe niciun explicație științifică – băuturile alcoolice nu țin la distanță nici microbii și nici nu protejează împotriva infecției cu Coronavirus. Să presupunem că ar ”dezinfecta” gâtul și esofagul, nările și căile respiratorii ar rămâne infectate, deci boala se menține.
Medicii atrag atenția că în această perioadă, consumul de alcool în grup duce la vulnerabilitate, prin nerespectarea distanței sociale, obiceiul de a folosi pahare în comun sau prin atingerea de mai multe persoane a unui recipient cu mâna și gura. Astfel, se facilitează transmiterea virusului.
Într-un articol publicat recent pe raportuldegarda.ro, specialiștii arată cum consumul de alcool amplifică dezechilibrul psihologic în contexul pandemiei COVID-19.
Un studiu efectuat de cercetătorii din China a surprins impactul asupra sănătății psihice în timpul pandemiei COVID-19. Cu ajutorul unor chestionare online, au evaluat prevalența următoarelor afecțiuni:
Evenimentele cu repercursiuni similare asupra societății și, implicit, asupra laturii psiho-sociale umane, precum epidemia de SARS din 2002, au reprezentat o provocare pentru menținerea echilibrului psihologic. O analiză publicată recent de cercetătorii germani evidențiază faptul că efectele psiho-sociale asupra populației expusă la măsuri epidemiologice stricte sunt vizibile până la 3 ani după soluționarea crizei.
Asocierea dintre tulburările depresiv-anxioase și consumul de alcool este studiată și atestată de multiple publicații științifice. Suprapunerea dintre dependența de alcool și depresie are la bază un proces etiopatogenic circular, cele două afecțiuni agravându-se una pe cealaltă. Spre exemplu, persoanele de sex feminin cu tulburări depresive sunt mai predispuse la consumul excesiv de alcool prin internalizarea simptomelor, situația favorizată de izolarea socială.