Facebook a anunțat că va lansa o nouă secțiune ce are ca scop să combată miturile și informațiile false care circulă în mediul online despre noul tip de virus care a pus pe jar întreaga lume, noul coronavirus.

Facebook, care are aproape 3 miliarde de utilizatori în întreaga lume, s-a poziționat de la început ca o rețea de socializare care a luat mai multe măsuri pentru a opri răspândirea dezinformării despre COVID-19 pe platforma sa.

Lansarea acestei secțiuni este însă cel mai mare și mai recent efort al companiei de a limita răspândirea dezinformării în ceea ce privește noul coronavirus. În trecut Facebook a trimis notificări care încurajează toată lumea să poarte o mască și a încercat în repetate rânduri să marcheze postările înșelătoare ca fiind false.

Noua secțiune, potrivit CNBC, se va numi „Facts about COVID-19″/ „Date despre despre Covid-19” și se va axa pe informarea corectă a populației și demontarea unor mituri despre COVID-19 care se pare că circulă în toată lumea și chiar îi fac pe mulți să nu respecte măsurile de prevenție.

Profesorul Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a vorbit pentru Digi24 cu argumentele specialistului despre cum pot fi combătute unele „mituri” de-a dreptul periculoase, care generează o atitudine responsabilă, în parte, pentru creșterea accelerată a numărului de îmbolnăviri din ultimele săptămâni.

Nu există COVID. Ați văzut sau știți pe cineva care a luat COVID-19?

Alexandru Rafila: Cunosc foarte, foarte multe persoane, cred că și dvs cunoașteți foarte multe persoane publice din România care au fost infectate. Din păcate, repetăm câteodată un scenariu pe care l-am mai întâlnit și în anul 2009, când a existat pandemia cu A(H1N1), așa-numita gripă porcină, când trigger-ul pentru oameni ca să se vaccineze a fost legat de evoluția tragică a bolii în cazul unei persoane cunoscute, o persoană publică.

Sunt foarte multe drame, am numeroși colegi care s-au infectat și care au trecut prin forme medii spre severe ale bolii și pentru care am fost foarte îngrijorat.

Tinerii nu iau COVID-19 și oricum, dacă îl iau, e ca și când nu l-ar avea

Alexandru Rafila: Aici este o jumătate de mit, pentru că într-adevăr, tinerii, adulții tineri, copiii, în marea majoritate a cazurilor, fac forme ușoare ale bolii sau sunt asimptomatici, deci există o parte de adevăr. Asta nu înseamnă că nu se îmbolnăvesc și mai mult, nu înseamnă că ei nu transmit boala altor persoane, inclusiv unor persoane vârstnice apropiate, și probabil că aici avem în continuare de lucrat, în sensul că trebuie să înțeleagă toată lumea că trebuie să existe această solidaritate între generații, iar protejarea celor mai expuși, celor vulnerabili, cred că este de datoria tuturor, inclusiv a tinerilor care fac forme ușoare de boală. Deci, e bine ca și ei să se protejeze, pentru că în lipsa bolii, aceasta nu se poate transmite nici categoriilor vulnerabile.

Dacă lucrăm la sistemul imunitar, luăm vitamina C, D, nu avem cum să luăm virusul

Alexandru Rafila: Este ciudat să vii acum, în secolul XXI, cu argumente de acest gen. Imunitatea față de o boală infecțioasă este ceva specific. Ai un anumit microorganism, iar neutralizarea lui se realizează cu anticorpi care se potrivesc, au un matching perfect cu acel microorganism. Nici vitamina C, nici vitamina D n-au nimic în legătură, de fapt, cu producerea unui răspuns specific, ci fac parte, alături de alte suplimente alimentare, dintr-o nutriție corespunzătoare, care, sigur, este utilă pentru a avea o viață sănătoasă, pentru a avea un răspuns imun eficient, dar asta nu are legătură cu prevenirea transmiterii bolii sau cu modul de evoluție a bolii. Persoane care sunt chiar foarte bine hrănite sunt vulnerabile la boală.

Aportul suplimentar de vitamine nu este documentat că ar influența evoluția bolii.

Nu se moare de COVID-19! Persoanele raportate au, de fapt, comorbidități

Alexandru Rafila: Colegii mei din spitalele de boli infecțioase știu foarte bine cum evoluează această boală. Prima dată, a fost focalizată pe boala pulmonară, dar ulterior, leziunile la nivelul miocardului, leziunile renale, leziunile la nivelul sistemului nervos s-au dovedit că pot complica foarte mult boli cronice și se poate ajunge la deces. Aceste micro-embolii care apar și fac nefuncționale foarte multe organe în timpul infecției cu noul coronavirus sunt de foarte multe ori cauza decesului. Decesul poate să fie provocat direct de o insuficiență respiratorie datorată infecției cu noul coronavirus, dar toate acele leziuni care apar la nivelul celorlalte organe duc și la decesul pacienților care deja au o boală cronică cardiovasculară, renală sau la nivelul sistemului nervos.

Infecția cu noul coronavirus duce la complicarea și la o evoluție total nefavorabilă în cazul multor afecțiuni cronice și în mod clar din acest motiv OMS – care chiar dacă este oarecum blamată sau discutată în această perioadă, are un corp tehnic extraordinar și au făcut niște lucruri extrem de importante pentru ca situația la nivel global să nu evolueze mult mai rău decât evoluează în momentul de față – deci, recomandarea este de a raporta persoanele infectate cu noul coronavirus, dacă se produce decesul, ca fiind în legătură cu această infecție.

Această recomandare poate să facă și cifrele comparabile între țări. Dacă fiecare țară ar avea alt sistem de raportare, atunci nu putem să comparăm nici măcar gravitatea infecției.

Citește aici mai multe despre alte mituri precum „se dau bani rudelor pentru a semna și a fi de acord cu COVID-19 drept cauză a decesului”, „virusul este „vlăguit”” sau „până când nu văd excavatoare ridicând morții, nu cred!”.