Primăvara este anotimpul în care căpuşele ixodide îşi încep activitatea în natură, numărul acestora fiind în creștere în lunile aprilie-iulie. Sunt cunoscute şi denumite peste 900 specii de căpușe, răspândite pe toate continentele. Din toate speciile de căpuşe, 10% au capacitatea de a transmite boli sau pot produce afecţiuni cauzate de modul de nutriţie.
Căpușele ixodide se hrănesc cu sânge de mamifere, reptile și păsări de la care pot lua bacterii și virusuri. Sunt prezente atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, preferă păduri umbroase și umede, poienițe cu multă iarbă, câmp deschis cu arbuști, parcuri, bazine acvatice cu o vegetație abundentă etc., se adăpostesc sub frunze, printre rădăcinile superficiale ale ierburilor.
Prin înțepătura unei căpușe infectate se transmit agenți cauzali ce pot provoca maladii grave precum encefalita de căpuşă, boala Lyme, febra hemoragică Crimeea Congo, febra Q, etc. În momentul muşcăturii, căpuşa secretă salivă ce conţine substanţe biologic active anestezice, deci muşcătura este indoloră şi rămâne neobservată. Mai expuse riscului de a fi mușcat de căpușă sunt persoanele care practică activități la aer liber, cum ar fi pescuit sau vânătoare.
Semnul cel mai frecvent al bolii Lyme este «eritemul migrator», o leziune cutanată ce apare la 60-80% dintre pacienți. Aceasta se manifestă inițial ca o pată de culoare roșie care se extinde. Pe măsură ce crește, pata poate rămâne de culoare roșie sau mai palidă în centru, cu cercuri roșii concentrice alternând cu cercuri de piele sănătoasă. De asemenea, nu este obligatoriu ca acesta să apară în locul mușcăturii. Adesea, eritemul migrator este însoțit de alte manifestări acute ce apar la 3-32 de zile de la înțepătura căpușei: astenie, febră, cefalee, artralgii (dureri ale articulațiilor), mialgii (dureri musculare).
Recomandări pentru populaţie pentru a reduce expunerea la mușcarea de căpușă!
În cazul prezenței pe corp a căpușei se vor depune eforturi de înlăturare a acesteia. Nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea acesteia, nici aplicarea uleiurilor, ojei etc. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului.
Menționăm că nu orice mușcătură de căpușă se soldează cu apariția semnelor de boală. De aceea, persoana mușcată de căpușe va fi foarte atentă la starea de sănătate, iar la apariția primelor semne de boală, posibil asociate cu mușcătura de căpușe, cum ar fi afecţiuni dermatologice cu apariţia eritemului migrator, febră moderată, cefalee, slăbiciuni, dureri în articulaţii şi muşchi, inflamaţia nodulilor limfatici regionali, este necesară apelarea medicului.