Boala arterială periferică este o patologie cardiovasculară ce afectează vasele de sânge din afara inimii, producând simptome deranjante ce conduc la afectarea calității vieții pacienților.
Citește în continuare și află care sunt cauzele apariției bolii arteriale periferice, cum o recunoaștem și ce modalități de tratament avem la îndemână!
Boala arterială periferică presupune îngustarea diametrului arterelor periferice care deservesc stomacul, intestinele, capul, membrele superioare și inferioare. Consecutiv îngustării apare o scădere a fluxului de sânge care ajunge la organe și mușchi, conducând la apariția unor simptome specifice.
În general, boala arterială periferică afectează mai frecvent membrele inferioare. Cele mai comune simptome ale bolii arteriale periferice sunt:
De multe ori, pacienții atribuie simptomele bolii arteriale periferice unor alte afecțiuni. Pacienții cu boală arterială periferică au un risc crescut de infarct miocardic sau accident vascular cerebral, motiv pentru care evaluarea medicală este esențială odată cu apariția primelor simptome. De asemenea, rămasă netratată, boala arterială periferică poate conduce la gangrenă și amputație.
Principala cauză a bolii arteriale periferice este reprezentată de ateroscleroză, fenomen ce presupune formarea unor plăci de grăsime la nivelul peretelui vasului de sânge. Plăcile de aterom îngustează diametrul vasului de sânge, putând conduce inclusiv la blocarea completă a acestuia.
Cei mai importanți factori de risc asociați cu apariția bolii arteriale periferice sunt:
Majoritatea factorilor de risc pot fi controlați prin modificări ale stilului de viață precum:
Principiile medicamentoase instituite se concentrează pe controlul factorilor de risc pentru boala arterială periferică și constau în:
În cazurile severe de boală arterială periferică, pot fi necesare intervenții chirurgicale în vederea repermeabilizării vaselor de sânge (angioplastie). Procedura chirurgicală propriu-zisă este precedată de efectuarea unei investigații diagnostice numite angiografie ce are rolul de a vizualiza traiectul și permeabilitatea vaselor de sânge. De exemplu, dacă boala arterială periferică afectează arterele ce irigă intestinele și stomacul, se poate realiza angiografie pentru vasele de sânge din sistemul digestiv.
În concluzie, boala arterială periferică face parte din categoria bolilor cardiovasculare și contribuie semnificativ la creșterea riscului de evenimente cardiovasculare acute precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Gestionarea bolii arteriale periferice se poate face în plan igieno-dietetic, medicamentos sau chirurgical.
Surse informative
Victor, Aboyans, et al. “2017 ESC Guidelines on the Diagnosis and Treatment of Peripheral Arterial Diseases, in Collaboration with the European Society for Vascular Surgery (ESVS).” European Heart Journal, vol. 39, 2018, pp. 763–821., doi:10.1093/eurheartj/ehx095.
About Peripheral Artery Disease (PAD). 31 Oct. 2016, www.heart.org/en/health-topics/peripheral-artery-disease.
Jovinally, Joann. “What to Know About Peripheral Arterial Disease (PAD).” Healthline, Healthline Media, 23 June 2020, www.healthline.com/health/type-2-diabetes/peripheral-arterial-disease.