Boala arterială periferică este o patologie cardiovasculară ce afectează vasele de sânge din afara inimii, producând simptome deranjante ce conduc la afectarea calității vieții pacienților.

Citește în continuare și află care sunt cauzele apariției bolii arteriale periferice, cum o recunoaștem și ce modalități de tratament avem la îndemână!

Ce este boala arterială periferică?

Boala arterială periferică presupune îngustarea diametrului arterelor periferice care deservesc stomacul, intestinele, capul, membrele superioare și inferioare. Consecutiv îngustării apare o scădere a fluxului de sânge care ajunge la organe și mușchi, conducând la apariția unor simptome specifice.

Care sunt simptomele bolii arteriale periferice?

În general, boala arterială periferică afectează mai frecvent membrele inferioare. Cele mai comune simptome ale bolii arteriale periferice sunt:

• Durere în zona gambei în timpul mersului sau al efectuării unor exerciții, ce dispare în repaus;
• Senzație de amorțire, furnicătură sau înțepătură la nivelul picioarelor;
• Răni sau ulcerații la nivelul membrelor inferioare care nu se vindecă sau se vindecă foarte greu.

De multe ori, pacienții atribuie simptomele bolii arteriale periferice unor alte afecțiuni. Pacienții cu boală arterială periferică au un risc crescut de infarct miocardic sau accident vascular cerebral, motiv pentru care evaluarea medicală este esențială odată cu apariția primelor simptome. De asemenea, rămasă netratată, boala arterială periferică poate conduce la gangrenă și amputație.

Care sunt cauzele bolii arteriale periferice?

Principala cauză a bolii arteriale periferice este reprezentată de ateroscleroză, fenomen ce presupune formarea unor plăci de grăsime la nivelul peretelui vasului de sânge. Plăcile de aterom îngustează diametrul vasului de sânge, putând conduce inclusiv la blocarea completă a acestuia.

Cei mai importanți factori de risc asociați cu apariția bolii arteriale periferice sunt:

• Istoricul familial de boală cardiacă;
• Diabetul zaharat;
• Hipertensiunea arterială;
• Nivelul crescut al colesterolului;
• Antecedente de infarct miocardic sau accident vascular cerebral;
• Supraponderalitatea sau obezitatea;
• Sedentarismul;
• Fumatul;
• Vârsta peste 50 de ani.

Cum se tratează boala arterială periferică?

Modificările stilului de viață

Majoritatea factorilor de risc pot fi controlați prin modificări ale stilului de viață precum:

• Renunțarea la fumat;
• Adoptarea unei diete echilibrate care să contribuie la reglarea glicemiei și a greutății corporale;
• Scăderea aportului de colesterol, grăsimi saturate și sodiu;
• Creșterea nivelului de activitate fizică.

Terapia medicamentoasă

Principiile medicamentoase instituite se concentrează pe controlul factorilor de risc pentru boala arterială periferică și constau în:

• Medicamente hipolipemiante care scad nivelul colesterolului;
• Medicamente antihipertensive care controlează tensiunea arterială;
• Medicamente antitrombotice care fluidifică sângele și scad riscul de evenimente cardiovasculare acute.

Terapia chirurgicală

În cazurile severe de boală arterială periferică, pot fi necesare intervenții chirurgicale în vederea repermeabilizării vaselor de sânge (angioplastie). Procedura chirurgicală propriu-zisă este precedată de efectuarea unei investigații diagnostice numite angiografie ce are rolul de a vizualiza traiectul și permeabilitatea vaselor de sânge. De exemplu, dacă boala arterială periferică afectează arterele ce irigă intestinele și stomacul, se poate realiza angiografie pentru vasele de sânge din sistemul digestiv.

În concluzie, boala arterială periferică face parte din categoria bolilor cardiovasculare și contribuie semnificativ la creșterea riscului de evenimente cardiovasculare acute precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Gestionarea bolii arteriale periferice se poate face în plan igieno-dietetic, medicamentos sau chirurgical.

Surse informative

Victor, Aboyans, et al. “2017 ESC Guidelines on the Diagnosis and Treatment of Peripheral Arterial Diseases, in Collaboration with the European Society for Vascular Surgery (ESVS).” European Heart Journal, vol. 39, 2018, pp. 763–821., doi:10.1093/eurheartj/ehx095. 

About Peripheral Artery Disease (PAD). 31 Oct. 2016, www.heart.org/en/health-topics/peripheral-artery-disease.

Jovinally, Joann. “What to Know About Peripheral Arterial Disease (PAD).” Healthline, Healthline Media, 23 June 2020, www.healthline.com/health/type-2-diabetes/peripheral-arterial-disease.