Bolile de inimă reprezintă un termen-umbrelă în care sunt incluse mai multe patologii. De aceea, și paleta de semne ce pot indica riscul unui boli de inimă este una foarte vastă.
Mușchiul inimii (așa cum mai este numit miocardul), arterele, venele și capilarele alcătuiesc sistemul circulator sau cardiovascular, deosebit de important pentru că transportă sângele în tot organismul. Bolile și patologiile care afectează miocardul sau inima reprezintă un grup divers, iar printre acestea se află:
Spre deosebire de bolile cardiovasculare, termen care descrie problemele ce apar atât în sfera vaselor de sânge și a sistemului circulator, cât și în zona mușchiului inimii, este important să înțelegem că bolile de inimă se referă la problemele și defectele ori deformările acestui mușchi.
Este posibil, arată American Heart Association, ca persoanele cu boli de inimă să nu aibă niciodată semne ori simptome. Un lucru important de știut este și faptul că, în stadiile incipiente ale anumitor boli de inimă, unii pacienți nu au deloc semne și simptome. Însă, dacă, totuși, apar anumite semne, ar trebui să le recunoști ca să poți conștientiza că ai un risc mai mare de boală de inimă. În acest fel, și șansa unui diagnostic precoce este mai mare dacă medicul cardiolog depistează o boală de inimă, în stadiu incipient.
Semnele care pot apărea la anumite persoane pot varia, în funcție de boala de inimă specifică de care aceasta ar putea suferi. De exemplu, simptomele tipice ale unei probleme cardiovasculare, încă nedescoperită, ar putea fi:
Acestea sunt considerate de medici printre cele mai frecvente semne, însă bolile cardiovasculare pot duce la apariția simptomelor și în alte zone ale corpului.
Aritmiile cardiace sunt de mai multe tipuri, iar, dacă nu au fost diagnosticate încă, pot duce la apariția unei game diverse de simptome. O bătaie prematură a inimii poate fi percepută ca o palpitație ori ca pe faptul că inima pare să „sară” peste o bătaie. Alte dăți, persoana poate să simtă palpitațiile ca pe o senzație de „flutter” sau fâlfâit în zona pieptului sau gâtului. Acest flutter este asociat cu fibrilația atrială, care este un tip de aritmie.
Dacă persoana suferă de mult timp de aritmii cardiace, printre care și fibrilația atrială, perioada în care nu a fost diagnosticată afectează modul în care inima pompează sângele. Din acest motiv, apar simptome mai grave, cum ar fi:
Semnele care indică o boală de inimă sunt numeroase, de aceea, este esențială vizita la cabinetul medicului cardiolog. Diagnosticarea bolii de inimă începe cu examenul clinic, iar după ce va afla de la pacient semnele și simptomele, medicul va recomanda anumite investigații, cum ar fi o ecografie cardiacă. Numită și ecocardiografie, această metodă îl ajută pe medic să vadă dimensiunea inimii, structura și modul în care aceasta bate. Procedura nu este dureroasă și îi oferă cardiologului informații prețioase despre inima pacientului, pentru a putea stabili un diagnostic corect.
Referințe bibliografice:
Symptoms and Diagnosis of Cardiomyopathy. 31 Mar. 2016, www.heart.org/en/health-topics/cardiomyopathy/symptoms-and-diagnosis-of-cardiomyopathy. Accesat la 10 august 2020.
Felman, Adam. “Cardiovascular Disease: Types, Symptoms, Prevention, and Causes.” Medical News Today, MediLexicon International, 26 July 2019, www.medicalnewstoday.com/articles/257484. Accesat la 10 august 2020.
“Symptoms, Diagnosis and Monitoring of Arrhythmia.” Www.heart.org, 23 Oct. 2014, www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/symptoms-diagnosis–monitoring-of-arrhythmia. Accesat la 10 august 2020.
Common Tests for Arrhythmia. 30 Sept. 2016, www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/symptoms-diagnosis–monitoring-of-arrhythmia/common-tests-for-arrhythmia. Accesat la 10 august 2020.