Să eliberezi dorința de a-i salva pe ceilalți? Ce simți când te gândești la această posibilitate de a renunța la această dorință? Poți lua o pauză și chiar să faci un mic exercițiu de introspecție. Închide ochii și observă ce emoții apar în corpul tău atunci când te gândești la această posibilitate.

Apare vinovăția dacă vei face asta? Apare teama de a fi exclus de acele persoane? Apare vinovăția că nu faci mai mult când tu simți că ai putea face mai mult? Apare durerea că le va fi greu acelor persoane dacă nu vei fi tu acolo să-i salvezi? Apare teama că vei fi pedepsit de Divinitate dacă nu o să-i salvezi tu? Apare frica de a fi judecat de ceilalți dacă nuți vei lua acest rol de salvator?

Doar observă ce apare și poți chiar să-ți scrii aceste observații interioare în agenda sau
jurnalul tău.

Acum am să-ți spun că această responsabilitate de a-i salva pe ceilalți este doar o formă
de mândrie a egoului. (Ce simți când citești asta?)

Mintea se consideră superioară celorlalți și crede că fără ea acele persoane nu vor putea fi bine. Mândria se poate ascunde de foarte multe ori sub masca salvatorului fără de care ceilalți nu pot reuși și, de multe ori, nici nu ne-am propune să eliberăm o astfel de dorință “altruistă” fiindcă ne bucură acea parte meschină din noi ce face parte din condiția umană. Egoul se simte important când el este cel care i-a salvat pe “ceilalți”, însă, sub toate aceste straturi ale ego-ului se află Sinele nostru Divin. Acest Sine se află în fiecare dintre noi: și în salvatorul ce se crede superior și în oamenii pe care îi crede neputicioși. Acest Sine este în tot și în toate în egală măsură. Tot ce avem nevoie este să eliberăm straturile egoului ce îl acoperă. Între aceste straturi se află și aspecte ale mândriei, iar între aspectele mândriei se află și această credință că noi suntem superiori altor persoane. Această credință, de multe ori, ia forma dorinței de-ai salva pe cei “neputicioși”-adică etichetați ca fiindu-ne inferiori nouă.

Eu te invit ca de fiecare dată când devii conștient că în spatele unei acțiuni pe care o întreprinzi există această dorință, să o eliberezi. Este doar o expresie a mândriei egoului. Sinele simte iubire și compasiune pentru ceilalți fără a se vedea mai presus de ei (sau diferit de ei).

Cum? Există multe modelități de a face asta. Eu am o afinitate și practic în viața mea de zi cu zi, dar și în sesiunile unu la unu și de grup, eliberările emoționale prin Metoda Sedona și Letting Go descrise de Lester Levenson cu discipolii săi David Hawkins și Hale Dwoskin, dar descrise și de marii maeștri precum Iisus sau Budha, dar în alte cuvinte.

Pentru început am să-ți explic o modalitate simplă, dar la care mintea, în general, opune rezistență: observă-ți această dorință și doar las-o să fie fără a-i opune rezistență și fără a intra în povestea minții despre această dorință. Focusează-te pe senzație și nu pe gânduri. Atunci când observi că mintea intră în gânduri, revino ușor cu atenția la senzația din spatele dorinței tale și doar dă-i voie să fie cu intenția a o transcende. Dacă vei face doar acest exercițiu de Letting Go, în viața ta vei lăsa loc miracolelor să se întâmple. Par cuvinte mari? Eliberează și această “părere”. Este doar o rezistență la proces.

Să ne recitim cu bucurie,
Chris Maria Ciocăzanu,
Facilitator de sesiuni de eliberare emoțională prin Metoda Sedona și Letting Go

Facebook: Chris Maria Ciocăzanu
Instagram: chrismariaciocăzanu
Site: www.chrismariaciocazanu.com