Psihoterapia poate fi aplicată cu succes în tulburări de anxietate, depresie, atacuri de panică, fobii, tulburare borderline, schizofrenie, insomnie, tulburări psihice la copii și adolescenți, adicții, probleme de cuplu, situații de criză, evenimente traumatizante, violența domestică, in burnout, probleme de relaționare cu cei din jur, în situații de divorț, decesul unei persoane apropiate.

Sau pur și simplu te ajută să te dezvolți pe plan personal, să descoperi în tine puterea interioară, te ajută să devii mai conștient, să te bucuri de prezent, să apreciezi și să iubești propria persoană, te ajută să te conectezi la copilul interior și să evoluezi din punct de vedere spiritual – în funcție de abordările aplicate.

Prin psihoterapie ne conectam mai ușor și mai autentic unii cu alții, devenim mai toleranți, mai asertivi, mai empatici.

Referitor la situația prezentă aș vrea să spun că vremea fricii va trece, frica de virus, frica de a-i pierde pe cei dragi, frica lipsei de bani, frica de moarte… Ego-ul nostru se teme și plânge, se căiește azi. La orizont începe să răsară Curajul. Împreună, conștienți o să depășim și această criză psihologică, relațională, socială, de sănătate, spirituală, de identitate, financiară.

Ce este important pentru ca psihoterapia să funcționeze

Psihoterapia este un termen general care se referă la o modalitate de tratament a afecțiunilor psihice, a tulburărilor emoționale și comportamentale abordate prin tehnici și metode specifice.

Cel mai important element în funcționalitatea psihoterapiei este relația terapeutică. Relația terapeutică se referă la siguranță, deschidere, încredere și autenticitate, iar ghidul nostru în acest proces este psihoterapeutul. El ne ghidează trăirile și atenția către aspecte din trecut sau prezent astfel încât să ne dezvoltăm propriile resurse și să le folosim ulterior.

Schimbarea nu se întâmplă la toți la fel, uneori procesul este mai lent, alteori mai rapid

Pacientul trebuie să aibă așteptări realiste, să își asume schimbarea, să urmeze obiectivele terapeutice, să renunțe la vechile obiceiuri – comportamente disfuncționale și să dobândească prin implicare proprie, dar sub îndrumarea specialistului, comportamente noi, funcționale.

Schimbarea nu se întâmplă la toți la fel, uneori procesul este mai lent, alteori mai rapid, depinde de istoria de viață cu care vine clientul, tipare mentale, convingeri, limitări, dar vestea bună este ca atâta timp cât pacientul și terapeutul ,,simt” că pot lucra împreună atunci psihoterapia va avea rezultatele așteptate.