Te-ai trezit dimineața, îți faci cafeaua și, într-un moment de responsabilitate sănătoasă (sau după ce ți-a spus medicul că „e timpul”), scoți din dulap acel aparat de tensiune pe care nu l-ai mai folosit de ceva vreme. Îl privești ca pe o combinație între un gadget futurist și o unealtă de tortură blândă.

Îți vine să-l întrebi: „Ce urmează, doctore?” Dacă ai ajuns până aici, felicitări – ești pe cale să înveți cum să-ți monitorizezi tensiunea arterială acasă, corect, fără panică și fără să-ți faci tot felul de scenarii (de cele mai multe ori exagerate față de realitatea dată).

Ce este un aparat de tensiune și de ce ar trebui să-ți pese de el?

Pe scurt și pe înțelesul tuturor, un aparat de tensiune (sau tensiometru) este un dispozitiv medical care măsoară presiunea sângelui în artere. Adică ne spune cât de multă presiune exercită sângele asupra pereților arteriali atunci când inima bate (tensiunea sistolică) și între bătăi, adică atunci când se relaxează (tensiunea diastolică).

Există două tipuri principale de aparate:

·         manuale – clasicele cu manșetă, pompă și stetoscop (pe care le recunoști din cabinetele medicale);

·         automate – cele digitale, pe care le poți folosi singur acasă, cu un singur buton (aproape ca un fierbător, doar că nu face ceai).

De ce să îți pese? Pentru că tensiunea arterială crescută nu doare, nu se simte mereu, dar poate duce la complicații serioase: infarct, AVC, insuficiență renală. Pe scurt, nimic bun, dar dacă este diagnosticată la timp, poate fi gestionată foarte eficient, înainte de a face ravagii.

Cum îți iei tensiunea acasă ca un profesionist (sau aproape)

Să-ți iei tensiunea acasă nu e complicat, dar are câteva reguli de aur pe care e bine să le respecți, altfel s-ar putea ca valorile înregistrate să fie incorecte și mult prea dramatice.

1. Pregătirea contează

Înainte de măsurare:

·         nu consuma cafea, alcool sau țigări cu 30 de minute înainte;

·         stai relaxat 5-10 minute înainte de măsurare (aici este vorba atât despre relaxarea fizică, cât și despre relaxarea emoțională – așadar, nu îți înregistra tensiunea după ce ai urcat cinci etaje pe jos sau după ce te-ai enervat).

Doar în condiții de repaus fizic și emoțional vei înregistra valorile reale ale tensiunii.

2. Poziția corectă

Stai așezat, cu spatele sprijinit, picioarele pe podea (fără să le încrucișezi) și mâna sprijinită pe o masă la nivelul inimii. Nu vorbi, nu te mișca. Respiri normal. Practic, e momentul tău de mindfulness.

3. Folosirea aparatului

Dacă e un aparat digital, pune manșeta pe brațul stâng (dacă medicul nu ți-a spus altceva), la 2-3 centimetri deasupra cotului.Manșeta trebuie să stea fix, dar nu strâns ca o curea de armată.Apasă butonul și așteaptă în liniște.Aparatul va face ceva zgomot, se va umfla manșeta, apoi se va dezumfla. La final, îți va afișa două numere (tensiunea sistolică și diastolică) și, de cele mai multe ori, și pulsul.

Când și cât de des ar trebui să-ți iei tensiunea acasă?

Aici nu există o regulă unică pentru toată lumea. Totul depinde de recomandarea medicului, dar iată câteva principii generale:

·         dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune, probabil va trebui să-ți iei tensiunea zilnic, la ore fixe (dimineața și seara), cel puțin o perioadă;

·         dacă monitorizezi preventiv, o dată la câteva zile sau o săptămână e suficient.

Nu îți lua tensiunea de 10 ori pe zi. Nu devii mai sănătos, doar mai stresat. Și, ghici ce? Stresul îți crește tensiunea.E recomandat să ții și un jurnal al tensiunii, fie pe hârtie, fie în aplicația telefonului sau chiar în memoria aparatului (multe dintre ele au această opțiune). Notează data, ora și valorile. Poate părea banal, dar poate face o mare diferență la următoarea consultație medicală.

Ce înseamnă valorile afișate? Cum le interpretăm?

Bun, ai făcut măsurătoarea și ai văzut niște cifre. Dar ce înseamnă ele?

·         tensiune normală: sub 120/80 mmHg;

·         prehipertensiune: între 120-139/80-89 mmHg;

·         hipertensiune (grad 1): între 140-159/90-99 mmHg;

·         hpertensiune (grad 2): peste 160/100 mmHg;

Dacă vezi valori foarte mari (ex: 180/120 mmHg sau peste), nu aștepta să treacă de la sine. Vorbește urgent cu un medic. Nu este cazul, totuși, să te panichezi, dar nici să subestimezi potențialul periculos al acestor valori. Tensiunea prea mare poate deveni o urgență medicală.

Greșeli frecvente când îți iei tensiunea acasă (și cum le evităm)

Câteva greșeli comune care afectează acuratețea măsurătorii sunt:

·         te măsori pe fugă, imediat ce intri pe ușă. Greșit. Așteaptă câteva minute, relaxează-te;

·         îți pui manșeta peste mânecă. Nu, nu merge așa. Întotdeauna direct pe piele;

·         îți iei tensiunea în timp ce vorbești cu cineva la telefon. Nu e multitasking. Practic, sabotezi valorile reale;

·         măsori după un efort intens sau după o emoție puternică – rezultatul nu reflectă tensiunea ta reală din repaus.

Tensiunea se măsoară, după cum s-a mai menționat, doar în condiții de repaus fizic și emoțional.

Când trebuie să consulți medicul? Nu lăsa doar aparatul să decidă

Un aparat de tensiune e un aliat de nădejde, dar nu este un diagnostic în sine. E ca un ceas: îți arată ora, dar nu decide ce faci cu timpul tău. Dacă ai:

·         valori constant crescute sau oscilante;

·         dureri de cap frecvente, amețeli sau senzații de apăsare în piept;

·         puls neregulat sau prea scăzut/mare;

·         îngrijorări legate de ceea ce vezi pe aparat.

… atunci e momentul să te programezi la medic. Aparatul nu înlocuiește consultul de specialitate, ci îl completează.

Să ai un aparat de tensiune acasă și să știi să-l folosești corect e una dintre cele mai simple forme de prevenție. Nu este un moft, nu e un gadget doar pentru cei trecuți de o anumită vârstă și nici un motiv de stres. Este un instrument de monitorizare care, dacă e folosit inteligent, poate face diferența între un simplu control și o intervenție salvatoare.